Povestea celor trei porţi – un text plin de intelepciune

„Dacă vrei să trezeşti întreaga umanitate, atunci trezeşte-te tu pe de-a-ntregul;dacă vrei să elimini suferinţă din lume, atunci elimina tot ce este întunecat şi negativ în tine. Cu adevărat, cel mai mare dar pe care îl ai de oferit este propria ta transformare!„
Un rege avea un fiu deştept şi curajos. Ca să-l pregătească pentru a înfrunta viaţa, îl trimise la un bătrân înţelept.
– Luminează-mă: ce trebuie să ştiu în viaţă?
– Vorbele mele se vor pierde precum urmele paşilor tăi pe nisip, dar o să-ţi dau totuşi câteva sfaturi. În drumul tău prin viaţă vei întâlni trei porţi. Citeşte ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinţă mai puternică decât tine te va împinge să le urmezi. Nu încerca să te întorci, căci vei fi condamnat să retrăieşti din nou şi din nou ceea ce încerci să eviţi. Nu pot să-ţi spun mai mult. Tu singur trebuie să treci prin asta, cu inima şi cu trupul.
Acum du-te! Urmează drumul acesta drept din faţa ta.

images (1)

Bătrânul înţelept dispăru şi tânărul porni pe drumul vieţii. Nu după mult timp, se găsi în faţa unei porţi mari, pe care se putea citi: SCHIMBĂ LUMEA.
„Asta era şi intenţia mea”, gândi prinţul, „căci chiar dacă sunt lucruri care îmi plac pe această lume, altele nu-mi convin deloc.”
Atunci începu prima sa luptă. Idealul său, abilitatea şi vigoarea să îl împinseră să se confrunte cu lumea, să întreprindă, să cucerească, să modeleze realitatea după dorinţă să.

El găsi plăcerea şi beţia cuceritorului, dar nu şi alinarea inimii. Reuşi să schimbe câteva lucruri, dar multe altele îi rezistară. Anii trecură. Într-o zi îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept care-l întreba:

– Ce-ai învăţat tu pe acest drum?
– Am învăţat să deosebesc ceea ce e în puterea mea de ceea ce îmi scapă, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
– Bine, zise bătrânul. Utilizează-ţi forţele pentru ceea ce stă în puterea ta şi uită ceea ce-ţi scapa printre degete.
Şi dispăru. Puţin după această întâlnire, prinţul se găsi în faţa celei de-a două porţi pe care stătea scris: SCHIMBĂ-I PE CEILALŢI.

„Asta era şi intenţia mea”, gândi el. „Ceilalţi sunt sursa de plăcere, bucurii şi satisfacţii, dar şi de durere, necazuri şi frustrări.”
El se ridică deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i plăcea la cei din jurul său. Încerca să le pătrundă în caracter şi să le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua luptă a sa. Într-o zi, pe când medita asupra utilităţii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalţi, îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care-l întrebă:
– Ce ai învăţat tu, deci, pe acest drum?
– Am învăţat că nu ceilalţi sunt cauză sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfacţiilor sau înfrângerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumină. În mine, prind rădăcina toate aceste lucruri.
– Ai dreptate, spuse bătrânul. Prin ceea ce ceilalţi trezesc în tine, ei te descoperă în faţa ta. Fii recunoscător celor care fac să vibreze în tine bucuria şi plăcerea, dar şi celor care fac să se nască în tine suferinţa sau frustrarea, căci prin ei viaţă îţi arată ce mai ai încă de învăţat şi calea pe care trebuie s-o urmezi.

cross-roads-in-lifeNu după multă vreme, prinţul ajunse în faţa unei porţi pe care scria: SCHIMBĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI.
„Dacă eu sunt cauza problemelor mele, atunci înseamnă că asta îmi rămâne de făcut”, îşi zise el şi începu lupta cu el însuşi. El cauta să pătrundă în interiorul său, să-şi combată imperfecţiunile, să-şi înlăture defectele, să schimbe tot ce nu-i plăcea în el, tot ce nu corespundea idealului său.

După câţiva ani de luptă cu el însuşi, după ce cunoscu câteva succese, dar şi eşecuri şi rezistenţa, prinţul îl întâlni iarăşi pe bătrânul înţelept, care-l întreba:

– Ce ai învăţat tu pe acest drum?
– Am învăţat că există în noi lucruri pe care le putem ameliora, dar şi altele care ne rezista şi pe care nu le putem învinge.
– Aşa este, spuse bătrânul.
– Da, dar m-am săturat să lupt împotriva a tot, a toţi şi chiar impotiva mea! Oare nu se termină niciodată? Îmi vine să renunţ, să mă dau bătut şi să mă resemnez.
– Asta va fi ultima ta lecţie, dar înainte de a merge mai departe, întoarce-te şi contemplă drumul parcurs, răspunse bătrânul şi apoi dispăru.
Privind înapoi, prinţul văzu în depărtare spatele celei de-a treia porţi pe care stătea scris: ACCEPTĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI. Prinţul se miră că n-a văzut cele scrise atunci când a pătruns prima dată prin acea poartă, dar în celălalt sens.
„În lupta devenim orbi”, îşi spuse el. Şi mai văzu zăcând pe jos, peste tot în jurul lui, tot ce a respins şi a învins în lupta cu el însuşi: defectele, umbrele, frică, limitele sale. Le recunoscu pe toate şi învaţă să le accepte şi să le iubească. Învăţă să se iubească pe el însuşi, fără să se mai compare, să se judece, să se învinovăţească.

Îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care-l întreba:
– Ce-ai învăţat în plus pe acest drum?
– Am învăţat că urând sau detestând o parte din mine înseamnă să mă condamn să nu fiu niciodată de acord cu mine însumi. Am învăţat să mă accept în totalitate, necondiţionat.
– Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie să-l uiţi în viaţă, acum poţi merge mai departe.
Prinţul zări în depărtare cea de-a doua poartă, pe spatele căreia scria ACCEPTĂ-I PE CEILALŢI. Şi în jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a întâlnit în viaţa sa, pe cei pe care i-a iubit şi pe cei pe care i-a urât, pe cei pe care i-a ajutat şi pe cei pe care i-a înfruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil să le vadă imperfecţiunile, defectele, lucrurile care altădată îl deranjau enorm şi împotriva cărora luptase.

Bătrânul înţelept apăru din nou şi-l întrebă:
– Ce-ai învăţat mai mult decât prima dată pe acest drum?
– Am învăţat că fiind în acord cu mine însumi, nu mai am nimic de reproşat celorlati şi nici nu mă mai tem de ei. Am învăţat să-i accept şi să-i iubesc aşa cum sunt.
– Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie să-l ţii minte. Continuă drumul.

Prinţul zări prima poartă, prin care trecuse cu mult timp în urmă, şi văzu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
Privi în jurul său şi recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucerească, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumină şi frumuseţea tuturor lucrurilor, de perfecţiunea lor. Era totuşi aceeaşi lume de altă dată. Oare lumea se schimbase, sau privirea să? Atunci se ivi bătrânul, care-l întreba:
– Ce-ai învăţat pe drumul acesta?
– Acum am învăţat că lumea este oglinda sufletului meu. Că eu nu văd lumea, ci mă văd în ea. Când sunt fericit, lumea mi se pare minunată, când sunt necăjit, lumea îmi pare tristă. Ea nu este nici veselă, nici tristă. Ea există, atât. Nu lumea mă necăjea, ci starea mea de spirit şi grijile pe care mi le făceam. Am învăţat să o accept fără să o judec, fără nici o condiţie.
– Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie să-l uiţi. Acum eşti împăcat cu tine, cu ceilalţi şi cu lumea! Eşti pregătit să porneşti spre ultima încercare: trecerea de la liniştea împlinirii, la împlinirea liniştii, spuse el şi dispăru pentru totdeauna.

Visele sunt cel mai frecvent fenomen și nu este nimic nou pentru nimeni. Ce înseamnă cele mai comune 10 vise? Numărul 8 te va şoca cu siguranţă!

Există o percepție că cele mai frecvente vise reprezintă o reflectare a ceea ce gândim în timp ce nu dormim. Cu toate acestea, unele teorii spun că nu există nici o legătură între visurile noastre și lucrurile pe care le facem pe tot parcursul zilei. Dar există o serie de vise care sunt foarte frecvente și o serie de oameni le au. Iată care este semnificația lor:

1. Paralizia.

Aceasta este o stare când nu poți face ceea ce vrei să faci. Această situație apare atunci când dormitul și trezirea se suprapun. Aceasta este o experiență pe care multă lume o are măcar o dată în viață. Nu este deloc plăcută.

2. Oamenii.

Dacă o persoană vă apare în vis în mod frecvent, înseamnă că este posibil să o pierdeți sau că vă doriți ceva de la ea. Fie că este vorba despre o relație sau despre faptul că o admirați pe plan profesional.

3. Apa.

Apa apare în visele noastre cel mai frecvent. Acesta descrie în mod clar starea minții tale. Apa caldă semnifică pacea în viața ta, în timp ce apa curată înseamnă instabilitate.

4. Mâncarea.

Este o indicație clară către cunoaștere, energie, spiritualitate, emoții sau pur și simplu foame.

5. Zborul.

Zborul este un simbol al controlului asupra vieții. Când zburați în sus înseamnă că veți avea succes, în timp ce atunci când zburați jos înseamnă că vă luptați cu greutățile sau pentru a obține o oportunitate.

6. Bebelușii.

Ori de câte ori vedeți copiii în visurile pe care le aveți, înseamnă că sunteți orientați spre un nou început. Fie ca este vorba de afaceri, de serviciu, de dragoste sau de orice altceva.

7. Școala.

Acest lucru nu este similar cu mersul la școală. Aceasta înseamnă că treceți printr-un test în viață și nu sunteți pregătiți.

8. Moartea.

Moartea are un sens pozitiv când apare în cele mai frecvente vise ale tale. Ea indică sfârșitul luptei și durerii din viața ta.

9. Căderea.

Dacă cădeți de la înălțime, atunci înseamnă că lucrurile nu sunt în controlul vostru, în timp ce căderea încetă înseamnă că există liniște și pace în viața voastră.

10. Visul în care ești urmărit.

Sentimentul comun de a fi urmărit este un indiciu puternic că fugi de multe lucruri din viața ta.

Cele mai fericite semne zodiacale in 2019

2019 a fost un an cu multe urcușuri și coborâșuri. Ne îndreptăm ușor, dar sigur, către un 2019 pe care îl visam cu multă fericire, cu oportunități, cu iubire, cu planuri și momente cu adevărat speciale.

Potrivit astrelor, acestea vor fi cele mai norocoase semne zodiacale din 2019:

Capricorn

Este timpul să strălucești! 2019 este anul tău. Începi să te simți foarte confortabil cu abilitățile tale, așa că i-ați inima în dinți și mergi mai departe cu acele visuri îndrăznețe pentru că în scurt timp vei avea parte doar de lucruri minunate. Vor fi câteva obstacole mai dificile pe care le vei întâlni pe acest drum nou, însă nu trebuie să îți faci griji pentru că orice situație are rezolvare. Rămâi încrezătoare în forțele proprii și ascultă-ți de fiecare dată intuiția. În plus, ai ocazia să întâlnești oameni frumoși, dispuși să te ajute pentru a îți atinge obiectivele.
Scorpion

Energia din 2019 te învăluie și te convinge să îți deschizi larg aripile și să înveți să zbori cât mai sus. Inima ta este din nou fericită și liberă. Toată lumea va fi atentă la modul în care îți vibrează sufletul și își va dori să fie alături de tine. Lecțiile pe care le înveți în această perioadă te vor ajuta să devii mai puternică, mai sigură pe tine și, bineînțeles, mai îndrăzneață. Pe plan sentimental lucrurile se vor aranja la locul lor; în cazul în care ești singură, în luna august ai ocazia să îți întâlnești sufletul pereche.

Fecioară

Anul 2019 este unul de-a dreptul epic pentru tine. Te simți mai bine ca niciodată, înveți să te accepți, să te iubești, să îți apreciezi nu doar calitățile, ci și defectele pentru că acestea sunt cele care te fac unică. Te pregătești sufletește pentru câteva schimbări îndrăznețe, care te vor ajuta să ajungi acolo unde sufletul tău visează. Începutul anului este unul frumos pentru tine deoarece îndrăznești să ieși din zona de confort și să îți asculți intuiția astfel încât să iei acele decizii importante pe care până acum le-ai tot amânat.

Gemeni

Anul 2019 va fi unul magic și pentru tine. După o perioadă mai dificilă, ești pregătită să închei acest capitol și să începi să scrii într-o pagină nouă, cu posibilități nelimitate. Lași în urmă toate sentimentele neplăcute, toată negativitatea, toată ura, toată durerea pentru că este timpul pentru un nou început. Problemele sentimentale vor dispărea deoarece este posibil să elimini din viața ta câteva persoane toxice, care îți făceau mai mult rău decât bine și încerci să te înconjori doar de acei oameni care te iubesc și de la care ai ce învăța.

Obligația mamei necesară pentru reușitele și fericirea copiilor. Să spuneți și altor mame

Binecuvântarea care iese din străfundurile inimii mamei, adăpată de harul lui lui Dumnezeu, este o putere creatoare în viața copiilor ei. Binecuvântarea mamei ne este necesară pentru reușita în lucrările noastre și pentru dobândirea fericirii în viață.

De aceea, mulți se grăbesc, vin chiar din străinătate, fără să ia seama la osteneli și cheltuieli ca s-o apuce pe mama lor înainte să-și dea sufletul, să primească binecuvântarea ei, să-i închidă ochii, s-o înmormânteze și s-o îngroape. Și consideră acest lucru o îndatorire și o necesitate, o cinste și o binecuvântare.

Mamelor, dăruiți, trimiteți binecuvântarea voastră asupra copiilor, fie că viețuiți aici pe pământ, fie că vă aflați în Ceruri! Binecuvântați-i pe copiii voștri!

Atanasie I. Skarmoghiani

Extras din „Mamele creștine ale Sfinților Trei Ierarhi”, Ed. Egumenița, Galați, 2012, pag. 79

Rugăciunea mamei pentru copii

Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, şi îndrăznesc să spun că ei sunt copiii Tăi, fiindcă le-ai dat fiinţă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viaţa cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfiat şi i-ai primit în sânul Bisericii Tale.

Doamne! Păzeşte-i în har până la sfârşitul vieţii lor, învredniceşte-i să se împărtăşească de Tainele legământului Tău, sfinţeşte-i cu adevărul Tău, ca să se sfinţească în ei şi prin ei sfânt numele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca să îi cresc spre slava numelui Tău şi folosul aproapelui! Dă-mi în scopul acesta răbdare şi putere!

Învaţă-mă să sădesc în inima lor rădăcina adevăratei înţelepciuni – frica Ta! Luminează-i cu lumina Înţelepciunii Tale ce cârmuieşte întreaga lume! Să Te iubească din tot sufletul şi din tot cugetul lor, să se lipească de Tine din toată inima şi să tremure de cuvintele Tale toată viața lor!

Dăruieşte-mi pricepere să le arăt că viaţa cea adevărată stă în păzirea poruncilor Tale, că osteneala întărită de cucernicie aduce toată viața de aici mulţumire lipsită de tulburare, iar în veşnicie – fericire negrăită.

Descoperă-le lor înţelegerea legii Tale, ca până la sfârşitul zilelor lor să aibă simţământul că Tu eşti pretutindeni! Sădeşte în inima lor teama şi dezgustul de orice fărădelege, ca să fie fără de prihană în căile lor, ca să-şi aducă aminte întotdeauna că Tu, Dumnezeule Atotbune, păzeşti cu gelozie legea Ta şi dreptatea Ta!

Ţine-i în curăţie şi în evlavie faţă de numele Tău, încât să nu prihănească Biserica Ta prin purtarea lor, ci să trăiască după rânduielile ei!

Însufleţeşte-i cu râvna pentru învăţătura folositoare şi fă-i în stare de toate lucrurile cele bune, ca să câştige înţelegerea cea adevărată a cunoştinţelor de care au neapărată nevoie, ca să se lumineze cu ştiinţa cea binefăcătoare pentru omenire.

Doamne! Dă-mi înţelepciune ca să întipăresc cu trăsături de neşters în inima şi în mintea copiilor mei frica de întovărăşirea cu cei ce nu ştiu de frica Ta, să le insuflu îndepărtarea de orice însoţire cu cei nelegiuiţi, ca să nu ia aminte la împreună-vorbirile cele putrede, să nu fie abătuţi din calea Ta de pildele cele rele, să nu se smintească de faptul că uneori calea nelegiuiţilor propăşeşte în lumea aceasta!

Cerescule Părinte! Dăruieşte-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteală prin faptele mele, ci a-i feri de rătăciri, de a le îndrepta greşelile, de a le înfrâna îndărătnicia, de a-i abate de la năzuinţa spre deşertăciune şi uşurătate.

Să nu fie furaţi de gânduri nechibzuite, să nu umble după poftele inimii lor, să nu se mândrească în cugetele lor, să nu Te uite pe Tine şi să nu uite de legea Ta, ca fărădelegea să nu dea pierzării mintea şi sănătatea lor şi păcatele să nu le moleşească puterile sufletulului şi ale trupului.

Judecătorule Drept, Care îi pedepseşti pe copii pentru păcatele părinţilor până la al treilea şi al patrulea neam! Abate această pedeapsă de la copiii mei, nu îi bate pe ei pentru păcatele mele, ci stropeşte-i pe ei cu roua harului Tău, ca să sporească în virtute şi în sfinţenie, să crească întru bună voirea Ta şi întru dragostea oamenilor evlavioşi.

Părinte al îndurărilor şi a toată milostivirea! Din dragoste de mamă, le-aş dori copiilor mei toată îmbelşugarea bunătăţilor pământeşti, le-aş dori binecuvântare din roua cerului şi din grăsimea pământului, însă fie cu ei sfântă voia Ta!

Rânduieşte-le soarta după bună voirea Ta, nu îi lipsi în viaţă de pâinea cea spre fiinţă, trimite-le toate cele trebuitoare în vremelnicie spre dobândirea veşniciei fericite, fii milostiv cu ei când vor păcătui înaintea Ta, nu le socoti lor păcatele tinereţii şi ale neştiinţei, fă inimile lor să se umilească atunci când se vor împotrivi călăuzirii harului Tău, pedepseşte-i şi miluieşte-i, îndreptân-du-i la calea bineplăcută Ţie, dar fără să-i lepezi de la faţa Ta!

Primeşte cu bunăvoinţă rugăciunile lor, dăruieşte-le reuşită în tot lucrul bun, nu abate faţa Ta de la ei în zilele necazului lor, ca să nu-i ajungă ispite mai presus de puterile lor. Adumbreşte-i cu mila Ta, ca să umble îngerul Tău cu ei, păzindu-i de toată nenorocirea şi calea rea.

Dumnezeule Atotbune! Fă-mă mamă care se veseleşte de copiii săi, ca să îmi fie bucurie în toate zilele vieţii mele şi sprijin la bătrâneţe. Învredniceşte-mă să mă înfăţişez împreună cu ei la Înfricoşătoarea Ta Judecată nădăjduind în milostivirea Ta şi să zic cu nevrednică îndrăznire:

„Iată eu şi pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca împreună cu ei, preaslăvind bunătatea Ta cea nepovestită şi iubirea Ta veşnică, să preaînalţ preasfânt numele Tău, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, în vecii vecilor. Amin.

De unde provin numele judeţelor din România: explicaţiile controversate ale savanţilor pentru originile denumirilor

Cele mai multe dintre numele judeţelor României au origini slave. Denumirile lor au fost date de râurile care le traversează sau de oraşele importante.

Numele „judeţ”, care desemnează o împărţire teritorială şi administrativă, datează din secolul al XIV-lea, fiind de origine slavonă, spun istoricii. A fost folosit cel mai adesea în Ţara Românească, în timp ce în Moldova termenul sinonim era „ţinut”, iar în Transilvania „comitat” sau „district” şi „scaun” pentru regiunile cu populaţie săsească şi secuiască. În Ţara Românească cele mai multe judeţe s-au format de-a lungul râurilor, care le-au dat şi numele. În Ardeal şi Moldova, cele mai multe dintre judeţe au primit numele unor centre urbane sau cetăţi.

Iată explicaţia numelor judeţelor României, din cele mai vechi timpuri.

Alba, vechiul Bălgrad

Numele judeţului reprezintă o traducere a slavului „Bălgrad”, numele din trecut al cetăţii, care însemna „Cetatea Albă”.

Arad, nume vechi, necunoscut

Arad şi-a luat numele de la cetatea Arad (Orod), atestată din 1132. Poate fi numele unei persoane, susţin istoricii.

Argeş, vechiul Argessos

Numele judeţului Argeş provine de la râul Argeş. „Vechiul judeţ al Argeşului îşi ia numele de la apa care îl străbate în lung, iar numele apei pare a fi o veche moştenire dacică, dacă emendaţia istoricului Vasile Pârvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exactă”, scria istoricul Constantin Giurescu, în volumul „Istoria României”. Argessos ar fi însemnat strălucitor sau auriu.

Bacău, călău

Numele judeţului Bacău, dat de la oraşul Bacău, provine din maghiarul „bako”, tradus în „călău”, potrivit unor istorici.

Bihor, origine controversată

Numele judeţului Bihor este de origine slavă şi română, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sârbeşte (vihor – volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăţi Biharea.

Bistriţa, apă repede

Originea numelui judeţului Bistriţa Năsăud este slavă, susţin istoricii. Numele Bistriţa provine de la râul care înseamnă „apă repede“.

Botoşani, nume de boier

Numele judeţului Botoşani se trage de la cel al târgului medieval Botoşani şi al unui boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri.

Braşov, nume de apă

Unii istorici spun că Braşovul a fost numit după un râu cu acelaşi nume. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”.

Brăila

Brăila îşi trage numele de la oraşul Brăila. Ar fi fost un nume propriu cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. „El se datoreşte vreunui Brăilă (Braie)”, scria Constantin Giurescu.

Bucureşti, de la ciobanul Bucur

Istoria Bucureştiului porneşte de la stâna ciobanului Bucur, care, dorind să se apere de otomani, îşi clădeşte pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tării Româneşti.

Buzău

Numele judeţului Buzău provine de la râul Buzău. Unii istorici susţin că numele său are origini dacice.

Caraş-Severin

Numele Severin are origini slave şi înseamnă „de la miazănoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etomologii susţin că numele Caraş provine din cuvântul sârbo-croat kraş, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alţii spun că vine de la râul Caraş. În limba turcă termenul kara înseamnă negru.

Călăraşi, locul călăreţilor

Denumirea de Călăraşi are două cauze posibile: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Ţara Românească era păzit de o căpitănie de călăreţi, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călăraşii Vechi, deoarece din acel sat şi din oraş erau recrutaţi pentru armată cei mai buni călăreţi.

Cluj, Clus

Cluj s-a format în jurul castrului sau cetăţii Cluj (Clus), ar fi de origine slavo – română, iar unii istorici susţinând că numele provine de la un nume de persoană Cluş.

Constanţa, cu origini împărăteşti

Numele Constanţei provine de la cel al împăratului bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanţia), după sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare şi-a botezat după el 4 dintre cei 6 copii. Cele două fiice ale sale au fost numite Constantiana şi Helena (după mama împăratului).

Covasna însemna acrişor

Numele judeţului Covasna are origini slavone. Cvaz însemna acrişor, referitor la gustul apelor minerale din zonă.

Dâmboviţa, de la dâmb

Numele judeţului provine de la râul Dâmboviţa. „Dâmboviţa vine de la vechiul slav dâmb, care însemna copac sau stejar. În limba bulgară dâmbovo este locul unde cresc stejari. Dâmboviţa înseamnă deci apă ce curge prin păduri de stejar”, scria Constantin C. Giurescu.

Dolj, Jiul de jos

Numele judeţului Doj înseamnă Jiul de jos şi provine din limba slavă. Potrivit filologului Bogdan P. Hasdeu, cuvântele Jiu şi Jelţ însemnau pârâu. „Jelţ, această caracteristică denumire curat olteană a păraielor, pe care în deşert o veţi căuta în restul Munteniei, în Ardeal sau în Moldova, ne oferă o formă modernizată a cuvântului. Nu mai departe decît în secolul XVI se zicea încă jilţ, pe când tot atunci Jiul se chema Jil”, afirma academicianul Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Galaţi, nume celtic

Nnumelui Galaţi i se atribuie o origine celtică, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migraţia celţilor.

Giurgiu, nume italian

Giurgiu ar avea o denumire cu rezonanţă italiană. Se spunea că Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio („Sfântul Gheorghe”) după protectorul actualului oraş italian Genova. O altă ipoteză privind originea sa indică faptul că Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turmă de oi în zonă însă aceasta n-ar fi decât o legendă.

Gorj, Jiul de Sus

Numele judeţului Gorj, scăldat de apele Jiului, înseamnă Jiul de sus, fiind de origine slavă.

Harghita

Originea cuvântului Harghita ar proveni din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice şi turcice).

Ialomiţa

Numele provine de la râul Ialomiţa. „Ialov în slavoneşte înseamnă neroditor, nelucrat, de aici s-a format numele Ialovniţa, adică apă ce străbate locuri neroditoare, nelucrate, Bărăganul!”, informa autorul volumelor „Istoria României”.

Iaşi, ţinutul alanilor

Numele judeţului Iaşi este străvechi şi controversat. „Iaşi poartă un nume străvechiu, acela al alanilor, cărora ruşii le-au zis Asi sau Iaşi. Alanii au fost un popor de origine iraniană, ca sciţii şi sarmaţii şi au locuit în nordul Mării Negre şi în Moldova”, scria Constantn Giurescu.

Ilfov, ariniş

Ilfovul are origini slave, în trecut fiind numit şi Elfov. „Elha, în vechea slavă, însemna arin. Elhov este, deci, ţinut cu arini, ariniş”, informa academicianul Constantin C. Giurescu.

Hunedoara, origini controversate

Hunedoara este menţionat pentru prima dată în 1276 şi-a luat numele de la cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele susţinute de istorici este că numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alăturat “vár”, ceea ce înseamnă cetate în limba maghiară.

Maramureş, Mureşul Marei

Numele judeţului Maramureş vine de la apa Maramureşului, care în documentele din secolul al XIV-lea era numită „fluvium Maramorosii”. Unii istorici susţin că originea sa este străveche, provevind de la râul Mureş (Maris) şi poate fi tradusă „Mureşul Marei”.

Mehedinţi

Numele judeţului Mehedinţi însemna „cei de la Mehadia, Mehedia”, sufixul arătând locul.

Mureş, vechiul Maris

Numele judeţului Mureş provine, cel mai probabil, de la cuvântul Maris, termen menţionat încă din Antichitate pentru râul care îl traversează. Mureş era cunoscut în Antichitate sub numele Maris şi ar fi însemnat hotar, în limba scitică, potrivit istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Neamţ, mut

Neamţ, numit după târgul sau cetatea Neamţulu, are origini slave. Ar fi însemnat „mut”, un nume pe care slavii l-ar fi dat germanilor a căror limbă nu o înţelegeau.

Olt, Alutus

Numele provine de la râul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, încă din secolul III î. Hr., scria academicianul Bogdan Petriceicu Hasdeu. „Anteroman şi chiar antetracic, deoarece pe la anul 250 înainte de Crist, când citim deja pe Alutus în poetul roman Neviu, în munţii Ţărei Româneşti locuia încă neamul scitic al agatîrşilor, dacii lui Berebist pătrunzînd aci abia sub Cezar, să ne întrebăm acuma: ce însemnează cuvîntul Olt? Cel întîi cunoscut din toate metalele – zice un chimist – a fost aurul. La sciţi aurul chemîndu-se alt, acelaşi termen pentru acelaşi lucru cată să fi avut şi agatîrşii. Iacă de unde provine anticul nume anteroman şi antedacic al porţiunii superioare a Oltului: Alutus”, scria istoricul.

Prahova, de la praf

Numele provine de la râul Prahova. Şi el este de origine slavă, spun istoricii. „Prah a dat în româneşte praf. Prahova în bulgară înseamnă loc prăfos sau râul ale cărui maluri au praf, au nisip fin”, scria istoricul C. Giurescu.

Sălaj

Judeţul Sălaj a fost înfiinţat la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe locul comitatelor Solnocul de mijloc şi Crasna. Numele are origini maghiare, însemnând aşezare.

Satu Mare, Sătmar

Numele ar avea origini germane, potrivit unor autori, fiind derivat de la Satmar, care, la rândul lui, provine de la numele Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în secolul al XI-lea.

Sibiu, nume latinesc

Numele judeţului vine din latinescul Cibiensis – Cibinium, iar denumirea judeţului are aproape 1.000 de ani. Judeţul a preluat actualul nume după marea unire din 1918. ”Denumirea are aproape 1.000 de ani.

Suceava, nume slavon

Numele judeţului Suceava provine din limba slavă şi ar fi însemnat „sinuos, cu cotituri, încovoiat”, scrie istoricul Constantin Giurescu.

Teleorman, origine cumană

Numele judeţului provine fie din limba turcă, fie de la cumani sau pecengi (popoare seminomade provenite din Asia), potrivit istoricilor. „Numele însuşi de Teleorman înseamnă în vechea turcă pădure mare sau pădure nebună, o dovadă de codri cei întinşi care acopereau odinioară ţinutul Teleormanului şi care astăzi au fost tăiaţi aproape în întregime”, scria istoricul Constantin Giurescu.

Timiş, Tibiscus

Numele judeţului Timiş provine de la râul Timiş, menţionat în Antichitate ca Tibissus. Conform dicţionarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere mlaştinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca şi Tamiş. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, ne germani prin Temesch şi de români prin Timiş. În perioada romană Timişul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Tulcea

Numele judeţului Tulcea este de origine turcă, scria istoricul Constantin Giurescu, care o compară cu denumirea oraşului Tulcin din Transnistria.

Vaslui, şinutul pădurilor

Alexandru Philippide susţinea că originea denumirii „Vaslui“ este cumană. Rădăcina „vas“ ar însemna „zonă împădurită“, deci Vasluiul însemna pentru cumani „râul care curge între păduri“.

Vâlcea, ţinutul lupilor

Vâlcea îşi are originea, potrivit unor istorici, dintr-o veche denumire slavă „valk”, ce ar fi însemnat „lup”. Astfel judeţul ar desemna ţinutul sau ţara lupilor. Alţi cercetători au susţinut că Vâlcea şi-ar fi avut originea de la numele unui cneaz medieval al zonei, Farcaş, care în maghiară ar semna, de asemenea, lup.

Vrancea, ţara corbilor

Numele judeţului Vrancea are orgine slavă şi înseamnă „ţara corbilor” sau „ţara neagră” pentru pădurile de brad.

Ceea ce ai văzut mai întâi în imagine, te va defini mai bine decât orice psiholog

Ce ai văzut tu? Buze, rădăcini sau copaci? Atunci când privesc pentru prima dată această imagine nu toți oamenii văd același lucru. Unii o să zică că sunt niște copaci, alții o să zică că sunt niște buze. Dar tu ce ai văzut? Noi îți interpretăm răspunsul.

Rădăcini. Dacă după prima privire ai văzut niște rădăcini, înseamnă că ești introvert.

Atunci când ești criticat, tu accepți și interpretezi totul constructiv. Pentru tine acestea sunt ca niște sfaturi, care te vor ajuta să devii mai bun.

Nu-ți imaginezi viața fără disciplină. Morala și principiile sunt întotdeauna pe primul loc. Aceasta te ajută să fii un om liber și să obții ceea ce-ți dorești. Ai tendința de a te autoperfecționa. Ai întotdeauna părerea proprie, greu de schimbat. Ești un om rațional și încăpățânat.

Copaci. Dacă ai văzut mai întâi copaci, fii sigur, ești extrovert. Poți fi amabil cu oamenii, dar n-o să permiți niciodată ca cineva să ți se urce în cap.

În ceea ce privește persoanele apropiate, tu ești întotdeauna sincer și devotat. Atitudine, pe care o aștepți în schimb. Se poate spune că ai cerințe foarte mari față de ei. Pentru ca cineva să-ți câștige încrederea, el trebuie să se străduiască foarte mult. Ai ceva aparte, care îi atrage pe oameni. Însă deseori, acest mister rămâne nedezvăluit pentru majoritatea.

Buze. Ești o persoană calmă. Știi să depășești greutățile, dar preferi să le eviți. Gândurile tale au o flexibilitate deosebită.
Chiar dacă ești un om înțelept, poți fi și naiv. Și nu e vorba de prostie, ci mai degrabă de o încredere prea mare în oameni. Tendința permanentă de a vedea în ei doar binele. Cei din jur te pot crede slab și că ai nevoie de ajutor, dar de fapt, nu este nici pe departe așa. Bunătatea nu este slăbiciune, este partea ta forte.

Oamenii apropiați pot avea încredere în tine. Ei vin la tine după sfaturi, pe care chiar le urmează.

Principiile oamenilor intelepti: „Ca să trăiești liniștit, fă bine doar dacă ai fost rugat”

Intelepciunea este greu de definit, deoarece include foarte multe aspecte. Nu reprezinta o singura caracteristica, ci o insirure de calitati care se refera la modul in care oamenii vad lumea si in care interactioneaza cu ea. Poate fi insa demonstrata in multe feluri, dar are o tema centrala: caracterul bun. Toti inteleptii au un caracter bun. Principiile omului intelept:

1.Vrei sa traiesti linistit? Nu fa bine, daca nu ai fost rugat. In caz contrar vei deveni mantuitor si vei cadea in capcana triunghiului sortii (urmaritor – mantuitor – jertfa).

2.Viata are trei componente: schimbarile, alegerile si principiile.

3.Traieste dupa imaginatia ta, dar nu dupa istoria vietii tale.

4.Sentimentul de vina iti deconecteaza creierul.

5.Viata este compusa in proportie de 10% din ceea ce se petrece cu noi si 90% din atitudinea noastra fata de aceasta.

6.Ceea ce inteleptul face la inceput, prostul face la sfarsit.

7.Viata noastra este permanent utila pentru altii. Ea serveste sau exemplu sau atentionare.

8.Cu cat e mai bun prezentul, cu atat mai putin ne gandim la trecut.

9.Nimeni nu traieste de doua ori. Dar sunt foarte multi, care nu traiesc nicio singura data.

10.Viata este un ocean. E destul de greu sa inoti prin furtuna. Cei slabi se dau la fund, acolo e mai liniste.

11.Viata de 1 km este o povara, iar viata de 1 m este o fericire. Nu e nevoie sa rezolvi concomitent toate problemele vietii. Rezolva doar problemele zilei de azi. Trebuie sa suporti doar durerea momentului.

12.Minunata expresie „bel far niente”! Inseamna „bucuria de a nu face nimic”.

13. „A cadea” este parte a vietii, „a te ridica” este insasi viata. A fi viu este un cadou, a fi fericit este o alegere.

14. „Personalitate” este o semnatura pe apa. Nu ai semnat bine, ca a si disparut.

15.Orice s-ar intampla, nu lua viata prea in serios. Oricum nu vei reusi sa pleci viu din ea.

16.Pentru a fi legat suta la suta de cineva, trebuie mai intai sa gasesti legatura cu tine insuti. Cei care nu pot suporta singuratatea, ii folosesc pe altii pe post de refugiu.

17.Batalia pentru viata sau viata de dragul bataliilor. Totul este in mainile noastre.

18.Daca impreuna cu un leu flamand ar fi inchisi un om, un cimpanzeu, un babuin si un caine, primul va fi mancat omul!

19.Lacomia si fericirea nu s-au intalnit niciodata. Nu e de mirare ca nu se cunosc.

20.Viata este o poezie, dar nu marfa de la piata. Daca incerci sa fii util, vei fi folosit. Vei fi impovarat, fiindca viata nu-i poate ignora pe cei care actioneaza.

21.Omul poate rade sau plange. De fiecare data cand plangi, ai putea rade, decizia iti apartine.

22.Forta interioara este aptitudinea de a respecta muzica altuia, dar de a dansa dupa propria melodie si de a asculta propria armonie.

23.Fructele si legumele de luna nu se pastreaza mult timp.

24.Da, Dumnezeu este perfectionist, dar nu este rau intentionat.

25.Vedere agera are doar inima. Cu ochii nu poti vedea cel mai important lucru.

26.Cel care seamana vant, va culege furtuna.

27.Fericirea le zambeste tuturor. Unui numar infim – in fata, majoritatii – din spate.

28.Nu poti face nimic cu lungimea vietii tale. Dar poti face multe cu latimea si adancimea ei.

29.Experienta este un pieptene, pe care il primim de la viata dupa ce am pierdut tot parul.

30.In lume sunt foarte multi cactusi. Dar nu este neaparat sa te asezi pe toti.

31.Daca te-ai nascut fara aripi, nu te impotrivi ca ele sa creasca.

32.Jucatorii, care au transpirat pe parcursul vietii, sunt mult mai satisfacuti, decat spectatorii aroganti.

33.Daca in drumul tau intalnesti un stie-tot, accelereaza cat mai repede.

34.In viata fiecarui om se pot intampla doua tragedii. Prima: sa nu primeasca ceea
ce-si doreste cel mai mult. A doua: sa primeasca acest lucru.

35.Tot ce este placut in viata, ori e nelegitim, ori e amoral, ori ingrasa.

36.Daca nu duci un leu de zgarda, nu trezi cainii care dorm.

37.Uneori, cel mai intelept e sa te prefaci prost.

38. Cateodata avem impresia ca in aceasta lume este imposibil de trait. Dar nu ai alternativa.

39.Oamenii isi rod picioarele de denivalari, dar nu de munti.

40.Viata intr-adevar este simpla, dar insistam sa o complicam.